49 de localități din județ se confruntă cu deficit de acoperire, iar 90 de medici de familie îndeplinesc deja condițiile de pensionare. Casa de Asigurări de Sănătate Maramureș propune o strategie pentru perioada 2026–2030, construită în jurul unei idei simple: accesul la medicul de familie nu ar trebui să depindă de localitatea în care trăiești.
Accesul la un medic de familie devine una dintre problemele tot mai serioase ale comunităților rurale din Maramureș. Nu mai vorbim despre câteva cabinete rămase fără medic, ci despre un dezechilibru care riscă să se accentueze în următorii ani, pe fondul pensionării unei părți importante a medicilor care lucrează în prezent.
Datele centralizate la nivelul județului arată dimensiunea problemei. La finalul anului 2025, 49 de localități din Maramureș înregistrau deficit de acoperire, iar pentru atingerea necesarului stabilit ar mai fi nevoie de 85 de medici de familie. Nouă localități nu au medic de familie și nici punct de lucru, iar alte șapte nu au medic propriu, accesul fiind asigurat parțial prin puncte de lucru ale unor cabinete din alte localități.
Diferența dintre urban și rural este importantă. În localitățile rurale activează 80 de medici de familie, în condițiile în care necesarul este estimat la 116. Gradul de acoperire este astfel de aproximativ 69%.
Problema nu ține însă doar de numărul actual de medici. 90 de medici de familie îndeplinesc condițiile de pensionare, iar 54 dintre ei au depășit deja vârsta de 70 de ani. Fără o intervenție din timp, localități care astăzi au încă un medic ar putea ajunge în următorii ani în situația celor care nu mai beneficiază deloc de servicii medicale primare.
De la reacție la prevenție
Pornind de la aceste date, Casa de Asigurări de Sănătate Maramureș a elaborat Strategia privind atragerea medicilor de familie în zonele rurale deficitare din județul Maramureș, pentru perioada 2026–2030.
Obiectivul este ca, până la finalul acestei perioade, nicio localitate critică din județ să nu rămână fără o soluție concretă pentru accesul la medicina de familie. Aceasta poate însemna un medic cu listă proprie, un punct de lucru stabil sau, acolo unde acest lucru nu este posibil imediat, o soluție tranzitorie care să ducă ulterior la o formă stabilă de acoperire.
Schimbarea de abordare este importantă: autoritățile nu ar mai trebui să înceapă să caute soluții abia după ce un cabinet se închide, ci să identifice din timp comunitățile în care există riscul ca medicul să se pensioneze și să pregătească preluarea activității.
Strategia propune, în acest sens, o hartă dinamică a vulnerabilității, în care localitățile sunt împărțite în cinci categorii – de la deficit critic până la acoperire adecvată. Sunt luate în calcul nu doar existența unui medic, ci și vârsta acestuia, numărul de pacienți, distanța până la serviciile medicale, infrastructura, programul cabinetului și vulnerabilitatea populației.
Localitățile în care intervenția este urgentă
Printre zonele identificate în strategie ca necesitând intervenție prioritară se numără Băiuț, Băsești, Asuaju de Sus, Oarța de Jos, Groși, Groșii Țibleșului, Băița de sub Codru, Ciocotiș și Someș-Uileac.
Există apoi localități în care accesul este insuficient, fragmentat sau vulnerabil, precum Boiu Mare, Bocicoel, Coltău, Dragomirești, Gârdani, Oncești și Șieu.
Situația nu este identică peste tot. În unele comunități problema este distanța, în altele numărul redus de pacienți care face dificilă susținerea unui cabinet, iar în altele ponderea mare a populației vârstnice sau lipsa unui spațiu medical corespunzător.
Tocmai de aceea, strategia propune ca soluțiile să fie adaptate fiecărei comunități, nu aplicate după aceeași formulă.
Nu doar bani. Locuință, cabinet și sprijin pentru medic
Una dintre ideile centrale ale strategiei este că un medic tânăr nu poate fi convins să se stabilească într-o comunitate rurală doar printr-un stimulent financiar.
Pentru ca un medic să rămână într-o localitate este nevoie de un pachet mai larg: cabinet corespunzător, locuință, utilități, internet, transport, personal de sprijin, un traseu administrativ simplificat și sprijin profesional.
Aici intervine rolul autorităților locale.
Primăriile și Consiliul Județean pot pune la dispoziție sau moderniza spații medicale și locuințe de serviciu, pot asigura utilitățile și infrastructura necesară și pot acorda facilități locale în limitele legii. CAS Maramureș, în schimb, poate interveni în zona contractării, a mecanismelor financiare prevăzute de legislație, a sprijinului procedural și a monitorizării.
Este, practic, un parteneriat în care fiecare instituție trebuie să pună pe masă ceea ce poate face legal și concret.
Medicii seniori și problema succesiunii
Un capitol aparte îl reprezintă cabinetele medicilor care se apropie de retragerea din activitate.
Strategia propune un program județean de succesiune a praxisurilor, astfel încât retragerea unui medic să nu însemne automat dispariția cabinetului și transferarea pacienților către alte localități.
Medicii aflați aproape de pensionare și cabinetele vulnerabile ar urma să fie identificate din timp, iar pentru acestea să fie căutați medici mai tineri interesați să preia activitatea.
Este una dintre cele mai importante schimbări de logică propuse de document: problema trebuie rezolvată înainte ca ultimul medic să închidă ușa cabinetului, nu după.
Primele rezultate sunt așteptate din 2027
Calendarul propus începe încă din 2026.
În trimestrul al III-lea ar urma să fie constituit grupul tehnic, validată harta deficitului și identificate cele nouă localități cu prioritate zero. Până la sfârșitul anului, autoritățile locale ar trebui să pregătească pachetele de facilități, să fie lansat portofoliul de oportunități pentru medici și să înceapă discuțiile cu potențialii candidați.
Pentru 2027, strategia prevede primele contracte sau convenții noi, extinderea punctelor secundare de lucru și modernizarea spațiilor prioritare. În 2028 ar trebui să scadă numărul localităților fără o soluție funcțională, iar perioada 2029–2030 este rezervată consolidării rețelei și evaluării rezultatelor.
Țintele sunt măsurabile: de la cele nouă localități critice fără soluție în prezent la zero, cel puțin cinci puncte de lucru noi sau stabilizate, minimum 20 de fișe de localitate pregătite pentru promovarea oportunităților și planuri de succesiune pentru cel puțin 30% dintre situațiile cu risc major.
O problemă a întregii țări, dar o soluție construită local
Maramureșul nu este un caz izolat. La nivel național, la finalul anului 2025, 1.055 de localități înregistrau deficit de medici de familie, iar necesarul era de încă 1.473 de medici. Dintre acestea, 175 de localități nu beneficiau deloc de servicii de medicină de familie.
Există însă un element relevant pentru județ: într-un comunicat public din aprilie 2026 privind situația medicinei de familie din România, vicepreședintele CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, a indicat Maramureșul, alături de Sibiu, Harghita și Dolj, între județele ale căror modele ar putea fi preluate și adaptate în alte zone, subliniind rolul implicării autorităților locale și al dialogului cu medicii.
„Viziunea mea este ca locuitorii fiecărei unități administrativ-teritoriale din județul Maramureș să aibă acces real la trei repere de bază ale sănătății de proximitate: medic de familie, farmacie comunitară și servicii de medicină dentară”, arată Adrian Mădăras, directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Maramureș, în documentul strategic.
Dacă măsurile propuse vor fi asumate de instituțiile implicate și transformate în decizii concrete, Maramureșul ar putea trece, în următorii ani, de la gestionarea unei crize anunțate la un sistem în care lipsa medicului de familie este anticipată și rezolvată înainte ca o comunitate să rămână fără acces la servicii medicale de bază.
Maramureșul pregătește o strategie pentru atragerea medicilor de familie în mediul rural
49 de localități din județ se confruntă cu deficit de acoperire, iar 90 de medici de familie îndeplinesc deja condițiile de pensionare. Casa de Asigurări de Sănătate Maramureș propune o strategie pentru perioada 2026–2030, construită în jurul unei idei simple: accesul la medicul de familie nu ar trebui să depindă de localitatea în care trăiești.
Accesul la un medic de familie devine una dintre problemele tot mai serioase ale comunităților rurale din Maramureș. Nu mai vorbim despre câteva cabinete rămase fără medic, ci despre un dezechilibru care riscă să se accentueze în următorii ani, pe fondul pensionării unei părți importante a medicilor care lucrează în prezent.
Datele centralizate la nivelul județului arată dimensiunea problemei. La finalul anului 2025, 49 de localități din Maramureș înregistrau deficit de acoperire, iar pentru atingerea necesarului stabilit ar mai fi nevoie de 85 de medici de familie. Nouă localități nu au medic de familie și nici punct de lucru, iar alte șapte nu au medic propriu, accesul fiind asigurat parțial prin puncte de lucru ale unor cabinete din alte localități.
Diferența dintre urban și rural este importantă. În localitățile rurale activează 80 de medici de familie, în condițiile în care necesarul este estimat la 116. Gradul de acoperire este astfel de aproximativ 69%.
Problema nu ține însă doar de numărul actual de medici. 90 de medici de familie îndeplinesc condițiile de pensionare, iar 54 dintre ei au depășit deja vârsta de 70 de ani. Fără o intervenție din timp, localități care astăzi au încă un medic ar putea ajunge în următorii ani în situația celor care nu mai beneficiază deloc de servicii medicale primare.
De la reacție la prevenție
Pornind de la aceste date, Casa de Asigurări de Sănătate Maramureș a elaborat Strategia privind atragerea medicilor de familie în zonele rurale deficitare din județul Maramureș, pentru perioada 2026–2030.
Obiectivul este ca, până la finalul acestei perioade, nicio localitate critică din județ să nu rămână fără o soluție concretă pentru accesul la medicina de familie. Aceasta poate însemna un medic cu listă proprie, un punct de lucru stabil sau, acolo unde acest lucru nu este posibil imediat, o soluție tranzitorie care să ducă ulterior la o formă stabilă de acoperire.
Schimbarea de abordare este importantă: autoritățile nu ar mai trebui să înceapă să caute soluții abia după ce un cabinet se închide, ci să identifice din timp comunitățile în care există riscul ca medicul să se pensioneze și să pregătească preluarea activității.
Strategia propune, în acest sens, o hartă dinamică a vulnerabilității, în care localitățile sunt împărțite în cinci categorii – de la deficit critic până la acoperire adecvată. Sunt luate în calcul nu doar existența unui medic, ci și vârsta acestuia, numărul de pacienți, distanța până la serviciile medicale, infrastructura, programul cabinetului și vulnerabilitatea populației.
Localitățile în care intervenția este urgentă
Printre zonele identificate în strategie ca necesitând intervenție prioritară se numără Băiuț, Băsești, Asuaju de Sus, Oarța de Jos, Groși, Groșii Țibleșului, Băița de sub Codru, Ciocotiș și Someș-Uileac.
Există apoi localități în care accesul este insuficient, fragmentat sau vulnerabil, precum Boiu Mare, Bocicoel, Coltău, Dragomirești, Gârdani, Oncești și Șieu.
Situația nu este identică peste tot. În unele comunități problema este distanța, în altele numărul redus de pacienți care face dificilă susținerea unui cabinet, iar în altele ponderea mare a populației vârstnice sau lipsa unui spațiu medical corespunzător.
Tocmai de aceea, strategia propune ca soluțiile să fie adaptate fiecărei comunități, nu aplicate după aceeași formulă.
Nu doar bani. Locuință, cabinet și sprijin pentru medic
Una dintre ideile centrale ale strategiei este că un medic tânăr nu poate fi convins să se stabilească într-o comunitate rurală doar printr-un stimulent financiar.
Pentru ca un medic să rămână într-o localitate este nevoie de un pachet mai larg: cabinet corespunzător, locuință, utilități, internet, transport, personal de sprijin, un traseu administrativ simplificat și sprijin profesional.
Aici intervine rolul autorităților locale.
Primăriile și Consiliul Județean pot pune la dispoziție sau moderniza spații medicale și locuințe de serviciu, pot asigura utilitățile și infrastructura necesară și pot acorda facilități locale în limitele legii. CAS Maramureș, în schimb, poate interveni în zona contractării, a mecanismelor financiare prevăzute de legislație, a sprijinului procedural și a monitorizării.
Este, practic, un parteneriat în care fiecare instituție trebuie să pună pe masă ceea ce poate face legal și concret.
Medicii seniori și problema succesiunii
Un capitol aparte îl reprezintă cabinetele medicilor care se apropie de retragerea din activitate.
Strategia propune un program județean de succesiune a praxisurilor, astfel încât retragerea unui medic să nu însemne automat dispariția cabinetului și transferarea pacienților către alte localități.
Medicii aflați aproape de pensionare și cabinetele vulnerabile ar urma să fie identificate din timp, iar pentru acestea să fie căutați medici mai tineri interesați să preia activitatea.
Este una dintre cele mai importante schimbări de logică propuse de document: problema trebuie rezolvată înainte ca ultimul medic să închidă ușa cabinetului, nu după.
Primele rezultate sunt așteptate din 2027
Calendarul propus începe încă din 2026.
În trimestrul al III-lea ar urma să fie constituit grupul tehnic, validată harta deficitului și identificate cele nouă localități cu prioritate zero. Până la sfârșitul anului, autoritățile locale ar trebui să pregătească pachetele de facilități, să fie lansat portofoliul de oportunități pentru medici și să înceapă discuțiile cu potențialii candidați.
Pentru 2027, strategia prevede primele contracte sau convenții noi, extinderea punctelor secundare de lucru și modernizarea spațiilor prioritare. În 2028 ar trebui să scadă numărul localităților fără o soluție funcțională, iar perioada 2029–2030 este rezervată consolidării rețelei și evaluării rezultatelor.
Țintele sunt măsurabile: de la cele nouă localități critice fără soluție în prezent la zero, cel puțin cinci puncte de lucru noi sau stabilizate, minimum 20 de fișe de localitate pregătite pentru promovarea oportunităților și planuri de succesiune pentru cel puțin 30% dintre situațiile cu risc major.
O problemă a întregii țări, dar o soluție construită local
„Viziunea mea este ca locuitorii fiecărei unități administrativ-teritoriale din județul Maramureș să aibă acces real la trei repere de bază ale sănătății de proximitate: medic de familie, farmacie comunitară și servicii de medicină dentară”, arată Adrian Mădăras, directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Maramureș, în documentul strategic.
Dacă măsurile propuse vor fi asumate de instituțiile implicate și transformate în decizii concrete, Maramureșul ar putea trece, în următorii ani, de la gestionarea unei crize anunțate la un sistem în care lipsa medicului de familie este anticipată și rezolvată înainte ca o comunitate să rămână fără acces la servicii medicale de bază.
