Coaliția de guvernare are, pentru a doua oară în această săptămână, o nouă reuniune în încercarea de a încheia varianta finală a bugetului pe 2026, întârziat cu mai bine de două luni. La ședința de luni au fost trecute în revistă componentele principale ale proiectului, bugetul total fiind estimat la 2.045 de miliarde de lei.
Surse guvernamentale indică faptul că negocierile se împotmolesc la împărțirea fondurilor din programele „Anghel Saligny” și CNI, unde există divergențe privind sumele și ordinea priorităților. Discuții tensionate ar exista și pe tema „pachetului de solidaritate”, partenerii din coaliție având abordări diferite atât asupra măsurilor, cât și asupra efectului lor bugetar. În acest context, ar fi fost avansată și o formulă de cofinanțare, potrivit acelorași surse.
Pe fondul acestor negocieri, unul dintre ministerele care ar urma să primească alocări mai mici ar fi Ministerul Dezvoltării, conform unor surse politice.
Nazare: „Țintim un deficit spre 6% din PIB”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că proiectul este orientat spre investiții și că ar miza pe „dezvoltare accelerată”, ridicând ponderea investițiilor peste nivelul record de 7,2% din PIB din anul precedent și crescând cu aproximativ 30% bugetul susținut din fonduri europene, prin integrarea PNRR, a politicii de coeziune și a componentei SAFE.
Nazare afirmă că obiectivul este reducerea deficitului „spre 6% din PIB”, într-un context în care presiunile rămân mari, iar costurile cu dobânzile ar urca cu circa 0,5% din PIB din cauza împrumuturilor acumulate anterior. În același timp, investițiile ar depăși nivelul din 2025, în special cele finanțate din fonduri europene, care ar crește de la 78 de miliarde de lei la peste 100 de miliarde de lei. „Trebuie să avem un buget realist”, mai transmite el, subliniind că nu este loc pentru cheltuieli fără sursă sau măsuri fără acoperire, iar miza este reducerea nevoii de împrumut, întărirea încrederii și obținerea unei finanțări mai avantajoase, „pentru un trai cu adevărat mai bun”.
În paralel, PSD le cere partenerilor de coaliție să nu întârzie adoptarea Legii bugetului. Marți, social-democrații au solicitat o abordare „constructivă” în negocieri și au avertizat că refuzul includerii sau diminuarea alocărilor pentru Programul PSD de solidaritate ar putea genera un blocaj politic „nejustificat și iresponsabil”, cu efecte negative asupra execuției bugetare din acest an. PSD susține că programul ar avea un impact redus asupra bugetului, dar ar fi necesar pentru sprijinirea unor categorii vulnerabile afectate de inflație și de măsurile de austeritate de anul trecut. Conform comunicatului, din venituri bugetare estimate la peste 860 de miliarde de lei, ar urma să fie direcționate aproximativ 3,4 miliarde lei (0,4%) pentru pensionari cu venituri mici, mame și copii din familii sărace.
Surse: fond de solidaritate pentru primăriile cu venituri mici
Pe lângă disputele din coaliție, Guvernul ar lua în calcul înființarea unui fond de solidaritate destinat primăriilor cu capacitate redusă de autofinanțare, spun surse guvernamentale. Fondul ar urma să fie alimentat din sumele repartizate autorităților locale din impozitul pe venit și TVA, într-un climat de negocieri considerate dificile.
Tot potrivit surselor, Ministerul Finanțelor nu ar avea spațiu pentru a depăși 1,5 miliarde de lei în ceea ce privește măsurile de solidaritate cerute de PSD, aceasta fiind suma maximă suportabilă în actualul cadru fiscal.
Posibil miliard în plus pentru Dezvoltare
În plus față de cele 1,5 miliarde de lei, Guvernul ar putea adăuga încă un miliard pentru programele gestionate de Ministerul Dezvoltării, în special „Anghel Saligny” și PNDL. În prezent, bugetul pe aceste linii ar fi de aproximativ 5 miliarde de lei, fără a include CNI. Eventuala suplimentare ar urmări susținerea proiectelor locale deja în derulare, în special cele de infrastructură de bază: apă, canalizare, drumuri și rețele de gaze.
M.I.
