Zece comune, cu peste 11.000 de locuitori, ar putea intra într-un scenariu de reorganizare
Zece comune din Maramureș, cu o populație totală de 11.171 de locuitori, ar putea fi vizate de o eventuală reorganizare administrativă, în contextul propunerilor privind comasarea voluntară a localităților mici. Poienile Izei, Bicaz, Oarța de Jos, Boiu Mare, Ariniș, Asuaju de Sus, Vima Mică, Băsești, Gârdani și Coaș se numără printre unitățile administrativ-teritoriale care ar putea intra în discuție. Deocamdată, este vorba despre un scenariu de analiză, nu despre un proiect oficial.
Zece comune din Maramureș, sub pragul de 1.500 de locuitori
Programul de guvernare 2026–2028 propune comasarea voluntară a localităților mici, cu scopul consolidării capacității administrative. La nivel național, în prim-plan ar urma să se afle 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori. Localităților care aleg această variantă li se promit finanțări suplimentare și menținerea unor puncte locale de servicii.
În Maramureș, 10 dintre cele 63 de comune au mai puțin de 1.500 de locuitori, în timp ce 34 nu ating pragul de 3.000 de locuitori. Aceste cifre conturează un posibil punct de plecare pentru o analiză privind reorganizarea administrativă a județului.
O eventuală comasare nu ar trebui însă să țină cont exclusiv de numărul locuitorilor. Distanțele dintre localități, infrastructura rutieră, accesul la servicii publice și legăturile administrative istorice ar putea influența decisiv forma unei asemenea reforme.
Ce comune s-ar putea asocia?
Pe baza vecinătăților geografice, a conexiunilor rutiere și a relațiilor administrative din trecut, pot fi conturate mai multe variante de lucru.
- Poienile Izei – Botiza. Cele două localități au funcționat în aceeași structură administrativă până în 1995, un precedent istoric care ar putea fi luat în considerare.
- Coaș – Săcălășeni. Cele două comune au făcut parte din aceeași structură administrativă până în 2004.
- Gârdani – Sălsig. Gârdani s-a desprins din comuna Sălsig în 2004, ceea ce oferă un alt reper pentru analizarea unei eventuale reorganizări.
- Ariniș – Asuaju de Sus – Băița de sub Codru. O asemenea asociere ar putea forma un teritoriu compact, cu aproximativ 3.956 de locuitori.
- Bicaz – Băsești – Oarța de Jos.Varianta ar reuni aproximativ 3.212 locuitori și ar putea valorifica experiența unor proiecte derulate în comun.
- Boiu Mare – Vima Mică – Valea Chioarului. Cele trei localități ar însuma aproximativ 4.318 locuitori și sunt conectate prin același culoar rutier.
Aceste variante sunt ipoteze de lucru, construite pe criterii geografice, istorice și funcționale. Ele nu reprezintă decizii administrative și nici propuneri oficiale de comasare.
Unde ar putea fi stabilite centrele administrative?
Într-un asemenea scenariu, Băița de sub Codru, Băsești, Oarța de Jos și Valea Chioarului ar putea fi analizate ca posibile centre administrative pentru structurile rezultate.
Totodată, dacă reforma ar urmări consolidarea zonelor din jurul orașelor, ar putea intra în discuție și localități precum Ulmeni sau Șomcuta Mare, în funcție de criteriile care vor sta la baza reorganizării.
Stabilirea unui centru administrativ ar trebui să țină cont de accesibilitate, infrastructură, capacitatea instituțiilor publice și posibilitatea locuitorilor de a beneficia în continuare de servicii fără deplasări dificile sau costuri suplimentare.
Consultarea populației, esențială pentru o eventuală reformă
Orice reorganizare administrativă ar necesita date publice actualizate, studii de impact și o analiză atentă a efectelor asupra comunităților. Consultarea locuitorilor, inclusiv prin referendum, acolo unde procedura legală o impune, ar avea un rol esențial în stabilirea viitorului acestor localități.
O eventuală comasare ar trebui să aducă beneficii concrete: servicii publice mai eficiente, capacitate mai mare de atragere a fondurilor și o administrație capabilă să răspundă mai bine nevoilor comunităților.
În același timp, există riscul ca reorganizarea să îndepărteze administrația de cetățean, mai ales în zonele rurale cu acces dificil la servicii. De aceea, păstrarea unor puncte locale de lucru și a serviciilor de proximitate ar putea deveni o condiție importantă pentru acceptarea reformei.
Reorganizarea administrativă a Maramureșului rămâne, deocamdată, un posibil scenariu. Dacă va fi pusă în practică, eficiența sa nu ar trebui măsurată doar prin reducerea numărului de primării, ci mai ales prin calitatea serviciilor oferite și prin capacitatea de a menține comunitățile conectate la administrația publică.
Notă: Scenariul prezentat nu reprezintă un proiect oficial și nu indică o decizie privind comasarea vreunei comune.
Surse: Programul de guvernare 2026–2028, Recensământul populației și locuințelor din 2021 și documentele strategice ale unităților administrativ-teritoriale din județul Maramureș.
