Bucureștenii sunt invitați la o sesiune de pregătire pentru cutremur, organizată de Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic – Re:Rise. Evenimentul are loc astăzi, 2 august, începând cu ora 18:30. Accesul este gratuit.
Aproape 1.600 de oameni, dintre care peste 1.400 doar în Capitală, au murit în urma cutremurului din 4 martie 1977. Următorul cutremur major ar putea să provoace și mai multe victime, întrucât este foarte probabil ca numărul clădirilor prăbușite să crească. Drept urmare, numeroase zone din București se află în risc de izolare, din cauza căilor de acces blocate, avertizează Re:Rise.
În acest context, asociația organizează o sesiune de pregătire pentru cutremur adresată comunităților din Capitală. Sesiunea are loc pe Strada Semilunei, nr. 4. Accesul este gratuit, pe bază de rezervare. Aceasta va dura aproximativ 90 minute și va aborda următoarele subiecte:
Ce este un cutremur și cum se produce?
Istoricul seismic al României
Ce putem facem înainte de un cutremur?
Ce facem în timpul cutremurului?
Ce facem după cutremur?
Q&A Consolidare și vulnerabilitate seismică?
Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un cutremur?
Circa 23.000 de clădiri ar fi grav afectate în urma unui cutremur major, potrivit Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București (PAARMB) pentru anul 2022, despre care Buletin de București a scris aici. În jur de 6500 de persoane ar putea muri. Alte 16.500 ar putea fi grav rănite. Între clădirile cu risc seismic ridicat sunt zeci de școli și licee, universități și spitale. Totodată, 1000 de clădiri s-ar prăbuși complet, conform evaluării specialiștilor. În cazul în care seismul s-ar produce noaptea, în clădirile cu risc seismic se pot afla peste 450.000 de oameni din care 95.000 ar putea rămâne captivi.
Vulnerabilitățile Capitalei
Conform calculelor Re:Rise, Bucureștiul are peste 2200 de imobile vulnerabile la cutremur, însumând zeci de mii de apartamente și spații comune. Acestora li se adaugă și restul localităților din România expuse activității seismice din Vrancea. Deși nu putem ști cu certitudine câte clădiri se vor prăbuși la următorul cutremur, putem estima pierderile uitându-ne la fondul construit al Capitalei, explică Matei Sumbasacu, fondatorul asociației și inginer specializat în cutremure, pentru Buletin de București. Avem niște clădiri care au fost afectate în ’40 și care au fost afectate și în ’77 și cumva n-au căzut. Deci clădirile mai înalte făcute înainte de 1940. Avem niște clădiri oarecum greșit proiectate între `40 și `77 și care au fost afectate grav în ’77. Acestea sunt principalele suspecte. Dintre acestea, în jur de 400 clădiri sunt „cu bulină”, arată datele Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Încă 1500 sunt încadrate în categorii de urgență, fiind expertizate conform normelor vechi din anii 1990. Din punct de vedere strucural, majoritatea corespund clasei I de risc seismic, conform Re:Rise.
