La Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România (ACoR), unde premierul Ilie Bolojan a prezentat planurile Guvernului privind reforma administrației locale, unul dintre cele mai puternice momente ale evenimentului a fost intervenția Marianei Gâju, primărița comunei Cumpăna și prim-vicepreședintă a ACoR, care a criticat dur execuția și spiritul reformei guvernamentale.
„Reforma a pornit greșit” și reproșul majorării taxelor
Gâju a început prin a contesta însăși logica reformei așa cum a fost comunicată de Guvern. Ea a respins acuzațiile potrivit cărora primarii ar fi singurii vinovați pentru creșterea taxelor locale și a spus că responsabilitatea reală nu e a administrațiilor locale, ci a cadrului legislativ impus de Executiv. „Reforma pe care vreți să o faceți a pornit greșit. Nu sunt de acord să fim criticați că primarii ar fi mărit taxele și impozitele. Cu declarația asta vreți să ne îngropați pe toți”, a afirmat ea, argumentând că primăriile au fost puse în situația de a aplica reglementări stricte într-un termen foarte scurt.
Această critică a fost întâmpinată cu aplauze din sală, semn că nemulțumirile exprimate de Gâju erau împărtășite de alți edili.
Discrepanțe salariale între administrațiile locale și cele județene
Unul dintre punctele centrale ale discursului Marianei Gâju a vizat diferențele salariale între funcționarii publici din primării și cei din instituții județene. Ea a acuzat un „dublu standard” în aplicarea reducerilor de personal și a politicilor de remunerare: salariile din Consiliile Județene sunt cu circa 3.000 de lei mai mari decât cele din administrațiile comunale, ceea ce face dificilă recrutarea și menținerea personalului calificat în comunitățile rurale.
Aceasta a subliniat că, în consecință, comunele mici sunt dezavantajate și riscă să rămână fără specialiști esențiali pentru proiecte și servicii publice.
Critici privind comasarea școlilor și educația rurală
În discursul său de aproape zece minute, Gâju a adus în discuție și tema comasării unităților școlare din mediul rural, o măsură discutată în contextul reformei. Ea a avertizat că astfel de decizii ar duce la deteriorarea rețelei educaționale locale și la pierderea accesului la educație pentru copiii din comunitățile izolate.
Această parte a intervenției subliniază preocuparea primăriței că reformele structurale nu trebuie să afecteze serviciile de bază ale satelor și comunelor.
Solicitări către Guvern: cheltuielile preluate la centru
Pe lângă criticile aduse, Mariana Gâju a propus și soluții: a cerut ca anumite cheltuieli care apasă bugetele locale să fie preluate de instituțiile centrale — de exemplu, cheltuielile cu educația să fie trecute în responsabilitatea Ministerului Educației, iar plata pentru persoanele cu dizabilități să fie transferată Ministerului Muncii.
Aceasta ar fi diminuat presiunea asupra primăriilor și ar fi făcut reforma mai sustenabilă din punct de vedere financiar.
Discursul Marianei Gâju nu a fost doar o critică punctuală, ci a reflectat o frustrare mai largă din rândul primarilor de comune — sentimentul că reforma administrativă este pregătită și implementată de la centru fără consultare reală, că presiunea bugetară este transferată către nivelul local, iar comunitățile rurale riscă să rămână fără resurse și servicii esențiale.
