Deputatul Călin Groza: „Criza de la Cernavodă trebuie să fie un semnal de alarmă pentru viitorul securității energetice a României”
Oprirea simultană a celor două reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, determinată de scăderea fără precedent a debitului Dunării pe fondul secetei severe, reprezintă una dintre cele mai dificile provocări cu care s-a confruntat Sistemul Energetic Național în ultimii ani. Pentru prima dată, România pierde temporar aproximativ 20% din capacitatea sa de producție nucleară și devine dependentă într-o măsură mult mai mare de importurile de energie electrică.
Deputatul Călin Groza consideră că această situație depășește cadrul unei simple probleme tehnice și evidențiază vulnerabilitatea infrastructurilor strategice în fața fenomenelor climatice extreme. Seceta severă și nivelul critic al Dunării au demonstrat că schimbările climatice produc deja efecte directe asupra funcționării unor obiective esențiale pentru economia și securitatea națională.
Parlamentarul atrage atenția că energia nucleară reprezintă una dintre cele mai stabile surse de producție din mixul energetic al României, fiind capabilă să furnizeze energie în mod constant, indiferent de condițiile meteorologice. În lipsa acestei capacități, presiunea se mută asupra importurilor, asupra centralelor pe gaze și asupra celorlalte surse disponibile, într-un context în care producția din sursele regenerabile depinde de condițiile de vânt și de radiația solară.
Deputatul Călin Groza subliniază că autoritățile trebuie să trateze această criză drept un avertisment privind necesitatea consolidării rezilienței sistemului energetic. România are nevoie de investiții accelerate în infrastructura energetică, de dezvoltarea unor noi capacități de producție, de modernizarea rețelelor de transport și distribuție și de implementarea unor planuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice, astfel încât infrastructurile critice să poată funcționa în condiții de siguranță chiar și în situații excepționale.
În opinia parlamentarului maramureșean, securitatea energetică nu poate fi construită exclusiv pe măsuri reactive. Evenimentele din aceste zile demonstrează că planificarea strategică trebuie să includă scenarii privind seceta extremă, reducerea resurselor de apă și impactul acestora asupra producției de energie, precum și soluții concrete pentru diminuarea dependenței de importuri în perioadele de vârf de consum.
Deputatul Călin Groza consideră că este momentul unei evaluări aprofundate a rezilienței Sistemului Energetic Național și a modului în care România poate accelera proiectele strategice din domeniul energiei, inclusiv dezvoltarea capacităților nucleare, modernizarea hidrocentralelor, extinderea infrastructurii de stocare și creșterea flexibilității rețelelor electrice.
„România trebuie să transforme această situație într-o lecție pentru viitor. O țară nu își poate construi securitatea energetică doar reacționând atunci când apare o criză. Avem nevoie de investiții, de planificare și de politici publice care să anticipeze riscurile generate de schimbările climatice și să protejeze interesele cetățenilor și ale economiei. Securitatea energetică este o componentă esențială a securității naționale și trebuie tratată ca atare”, transmite deputatul Călin Groza.






